joi, 10 mai 2012

Uniunea Europeană vs. Uniunea Euroasiatică


       Ne propunem azi, în cadrul acestei dezbateri virtuale, să discutăm despre doua eventuale  căi de dezvoltare, pe care Republica Moldova le poate alege în viitorul foarte apropiat, totul depinde de dorinţa cetăţenilor,  anume:  integrarea în Uniunea Europeană dorită atît de mult de o parte a populaţiei şi , mai nou, o integrare în Uniunea Euroasiatică care are şi ea mulţi susţinători în Republica Moldova.
   
                                  Pro Uniunea Europeană
arena.md
     Sigur că fiecare ţară care a parcurs traseul integrării europene, cap-coadă, are un specific aparte, un comportament particular pe care nici un alt stat nu îl poate repeta la indigo.    
     
      Acelaşi lucru îl spunem şi despre Republica Moldova a cărei şanse de reabilitare economică şi socială este posibilă doar aderînd la UE şi doar prin crearea unor conexiuni rigide şi prin conformarea  la standardele comunitare va putea să realizeze evoluţia pozitivă mult dorită.

     Un prim avantaj pe care îl vom obţine odată ce ne vom alipi la Comunitatea Europeană este stabilitatea şi prosperitatea economică, ceea ce este un fapt demostrat şi realizat cu succes de unele ţări membre cum ar fi Spania, Lituania, Polonia, România  şi lista continuă. Or, pentru noi basarabenii, care suntem măcinaţi de sărăcie, siguranţa economină este un obiectiv primordial, evident nu se va întîmpla totul peste noapte,  ştiind finalitatea procesului, merită, cred eu, aşteptarea, dar nu cu mîinile în buzunar ci împreunate cu altele, pentru a demonstra Europei că suntem nişte oameni care îşi doreştsc un viitor occidental.
    
     
    Ceea ce putem obţine mai rapid la o eventuală integrare este creşterea noastră în ochii altora, sau cum spune literatura de specialiate căpătarea unui statut mai înalt pe arena internaţională, ceea ce pentru R.M. este un mare beneficiu deoarece aceasta creşte posibilitatea de a crea relaţii economice cu ţări mult mai dezvoltate ca şi noi dar şi de a atrage investitori.
      
       R.M. de departe duce lipsă de finanţe la nivel major, şi prin aderarea la Comunitatea Europeană vom putea obţine credite nerambursabile pentru proiecte, de exemplu proiecte sociale, economice, culturale, vom putea îmbunătăţi infrasctructura ţări, în special a     drumurilor, care cu toţii ştim are un efect domino pentru noi, adică atăta timp cît drumurile sunt proaste şi multe domenii ale vieţii sunt afectate, e o reacţie în lanţ negativă, dacă vreţi. Uniunea europeană ne va da aceşti bani numai dacă noi vom dori cu adevărat integrarea în acest spaţiu.

     Un mare număr de posibilităţi de dezvolare îl oferă Uniunea Europeană  tineretului, oportuniteatea de a studia peste hotare, şi de a-şi pune o bază mult mai profesionistă pentru viitoarea carieră.  
  
                                Pro Uniunea Euroasiatică
curatmurdarsrl.com
    Uniunea vamala si Spatiul economic unic, formate in prezent din Rusia, Belarus si Kazahstan, la care au aderat Kargazstan si Tadjikistan, vor deveni in viitor baza pentru o Uniune economica Eurasiatica. 

     Acest proiect ar putea fi, in esenta, un model de unificare puternică şi supranaţională, capabilă să devină unul din polii lumii contemporane servind drept liant eficace între Europa şi regiunea dinamică Asia-Pacific. Intrarea în Uniunea Eurasiatica va permite fiecarui dintre participanti, pe langa avantajele economice, o integrare europeana mai rapida si de pe pozitii mai solide. In plus, un sistem logic si echilibrat de parteneriat intre Uniunea Eurasiatica si UE are darul de a crea conditii reale pentru modificarea configuratiei geopolitice si geoeconomice a intregului continent, cu un efect global pozitiv.
     
      Probabil că înfiinţarea unei astfel de uniuni este necesară în noile condiţii economice în care se află lumea contemporană. Rusia, ca de altfel şi ţările CSI, se află în faţa unei alegeri geopolitice decisive. Aceste state vor fi fărâmiţate şi unite o parte cu Europa, alta cu China, iar această unire va avea loc într-un  mod nu prea confortabil. Alternativa este crearea acestui centru de forţă economic. O formă firească de integrare economică a acestor ţări va fi uniunea politică. În mod asemănător a fost creată Uniunea Europeană actuală – fără lezarea suveranităţii naţionale şi a independenţei economice.
    
     Potenţialele câştiguri ale integrării unora dintre fostele state membre ale URSS se identifica prin valorificărea resurselor naturale, a capitalului uman şi tehnic, ale avantajelor delocalizării proceselor de conceptualizare tehnologică, precum şi a mobilizării factorilor de producţie. Construcţia viitoarei UEA se doreşte a fi similară celei UE, tinzând a evolua de la o zonă de liber schimb şi o uniune vamală spre alte etape mult mai avansate de integrare: piaţa comună, uniune economică şi monetară, uniune fiscală şi, în final, uniune politică.



http://www.youtube.com

Respiră cinematografia basarabeană?


             Moldovenii au cunoscut gustul cinematografiei autohtone în perioada sovietică. Pîna la destrămarea Uniunii cinematografia a funcţionat într-un ritm normal, bucurînd iubitorii de film cu apariţii constante, filme documentare, artistice sau  fantastice, astfel filmul din Moldova  era recunoscut ca fiind unul de calitate în acest spaţiu imens al URSS-ului. Producţiile cinematografice în acea perioadă urmareau, dupa cum este şi evident, traseul impus de partid şi cu toate că au fost exploatate varii teme linia roşie a propagandei comuniste era peste tot.
           
            După destrămarea colosului sovietic, industria producătoare de filme, deja din  Republica Moldova, a intrat într-un con de umbra chiar stagnîndu-se totalmente.
           
             O rază de lumină în cinematografia moldovenească a adus-o reprezentantul tinerii generaţii de cineaşti Igor Cobileanski mai ales  prin seria de scurt metraje produse în ultimul timp, în care se observă tendinţa de a creea un specific cinematografic în zona pruto-nistriană.
            
             Într-un interviu pentru Dilema Veche explică faptul că realitatea basarabeană este una deosebită, şi deaceea este o gaselniţă din care se pot extrage foarte multe subiecte pentru orice forma de artă nu numai cinematografie.

http://www.kinolondon.com
    „Realitatea basarabeană este una deosebită. Mai bine zis, felul de a fi al oamenilor este deosebit. Descopăr și admir o splendidă mentalitate formată la intersecția a două culturi, cea slavă și cea latină. Sinceritatea rusească și cumințenia românească, amestecate cu alte calități și neajunsuri ale celor două popoare au creat un caracter uman cu un comportament social total diferit de alte zone. Subiectele mele sînt de multe ori inspirate din această realitate. Încerc doar să le universalizez, să le fac înțelese de spectatorii din afară. Și, probabil, cochetez și speculez în același timp, cu umorul care reiese din acțiunile sincere și serioase ale personajelor. Pentru noi însă, acțiunile lor par deseori cel puțin absurde. Și mai e ceva: îmi iubesc personajele, chiar și pe cele negative, care nu prea sînt prezente fizic în filme, dar pe care le intuiesc ca fiind "în afara cadrului", undeva pe-aproape, în satul vecin".

http://www.youtube.com/watch?v=y0qrqsbrA58&feature=related











http://www.youtube.com/watch?v=SuJeL87kN4A

miercuri, 9 mai 2012

Importanţa social media pentru jurnaliştii profesionişti


       Site-urile de socializare au cu scopul aparut,  după cum le este şi denumirea, de a socializa, adica de a face conexiune între oamenii din diferite colţuri ale lumii, dar nu numai. 
  
virtualbusinesslifestyle.com

      Din experienţă proprie, generaţia de astăzi cunoaşte mulţimea de oportunităţi pe care le oferă aceste site-uri: comunicare mai rapidă, interactivă, oferă posibiliatea de a cunoaşte şi de discuta în timp real, mult mai ieftin, cu noi oameni.

      Anume varietatea de posibilităţi au transformat aceste site-uri într-o adevărată industrie, atragătoare fiind mai ales putinţa de a transmite o informaţie oarecare: reclamă, videoclipuri, muzică la foarte mulţi utilizatori deodată, feedback-ul fiind unul imediat.  

     Pe acest teritoriu care se mai numeşte social media s-au aclimatizat foarte bine şi jurnaliştii de la instuţiile media profesioniste profitînd şi aceştea de toate posibilitaţile sus-numite. Cu toate acestea este un dar , anume acela că media profesionistă obligatoriu trebuie să fie mult mai atentă pe acest spaţiu virtual, ea nu este un simplu utilizator care postează ceva, informaţia trebuie sa fie verificată şi veridică fiindcă, cum am spus ea circulă foarte repede, deci impactul este mult mai mare, şi prin aceasta se poate transmite şi multă informaţie mediocră care duce în eroare utilizatorii.

   Pentru jurnaliştii profesionişti, social media este un imens izvor de informaţie, sigur ea nu este în forma ei produs finit, prelucrarea ţine de competenţele oamenilor de presă. Site-urile de socializare sunt utilizate zilnic de milioane de oameni, deci, ne dăm seama, că în felul acesta probabilitatea ca mesajul să ajungă la destinaţie este mult mai mare, plus la aceasta informaţia de mîina a doua, care nu este publicată, din varii consideramente, în ziar sau transmisă la televizor  poate foarte uşor să fie postată aici.

webpresence.tv
   Este clar lucru că mass-media va profita întodeauna de noile posibilitaţi atâta timp cît va fi un mod de a-şi atinge scopurile.